În Sinaia, trei obiective merită întreaga atenție: munții Bucegi, Castelul Peleș și mănăstirea Sinaia. Acestea sunt elementele care au adus stațiunii Sinaia supranumele de “Perla Carpaților”. Aici a apărut una dintre cele mai controversate enigme ale istoriei românilor: tăblițele cu scriere dacică.În 1875, Carol I hotărăște să ridice Castelul Peleș din Sinaia. În timpul excavațiilor pentru clădire, s-a descoperit un tezaur format din 200 de table scrise în relief, în greutate totală de aproximativ 1.500 kg. Plăcile erau acoperite cu inscripții ciudate, cu figuri umane și cu animale. În acel moment, România se pregătea să-și câștige independența, intrând în război împotriva Imperiului Otoman.
Pe plăci e scrisă istoria DacieiÎn acest context, Carol I hotărăște să facă pe plumb copii ale tăblițelor și să topească tezaurul pentru susținerea războiului. Copiile tăbliț
elor au fost depozitate la mănăstirea Sinaia, unde au stat ascunse peste o jumătate de secol. În 1947, sunt mutate, fără a fi cercetate, în subsolul Institutului de Arheologie “Vasile Pârvan”, din București, unde se află și astăzi. În anii ’70, o echipă de specialiști primește ordin să descifreze scrierea până la 14 iulie anul 1978. Rezultatul muncii lor a rămas însă necunoscut. În 2003, apare o carte despre tăblițele de la Sinaia.
Puse cap la cap, acestea ar reprezenta o istorie a Daciei, din străvechime până la Decebal. Cartea produce un scandal în mediile academice. Oficial, se spune că toate tăblițele sunt falsuri realizate dintr-un patriotism exacerbat. Investigațiile au continuat totuși, în urma descifrării unor nume de pe tăblițe. Se știe azi că placa numărul 21, de exemplu, reprezintă planul cetății Sarmizegetusa, de pe vremea lui Burebista.
S-a mai descoperit că pe placă numărul 84 este tot cetatea Sarmizegetusa, dar de pe vremea lui Decebal. Plăcile au fost turnate în secolul al XIX-lea, conform testărilor de laborator. Concluzia: era imposibil ca în secolul al XIX-lea cineva să știe ce se va descoperi în veacul următor și să reprezinte aceste date din viitor pe niște plăci din plumb. Adică, plăcuțele sunt copii ale unor originale antice, făcute de daci.
A fost construită în secolul al XVII-leaMănăstirea Sinaia, supranumită “Catedrala Carpaților”, datează din secolul al XVII-lea și este prima construcție pe acest teritoriu. Fondatorul mănăstirii este Spătarul Mihail Cantacuzino care, împreună cu mama lui, Elena,
și cu sora sa, Stanca, a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte (Ierusalim, Nazaret etc.), ajungând cu această ocazie la Muntele Sinai. Impresionat de ceea ce a văzut, s-a hotărât ca la întoarcerea în țara Românească să construiască o mănăstire în Carpați, care să poarte numele Muntelui Sinai. Aceasta este mănăstirea Sinaia.